Normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat varianta 2022

În Monitorul oficial nr. 72/2022 a fost publicat Ordinul nr. 5/2022 privind aprobarea Normelor de completare a Declaraţiei statistice Intrastat.

Acest ordin aproba normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat valabile incepand cu anul 2022.

Declaraţia statistică Intrastat este o declaraţie obligatorie, conform Legii nr. 422/2006, pentru schimburile de bunuri între România şi alte state membre ale Uniunii Europene. Importurile intra-UE reprezintă fluxuri de bunuri din alte state membre ale Uniunii Europene către teritoriul României, iar exporturile intra-UE reprezintă fluxurile de bunuri care părăsesc teritoriul României cu destinaţia alte state membre ale Uniunii Europene.

Normele de completare a Declaraţiei statistice Intrastat conţin informaţii privind sistemul statistic Intrastat, menite să sprijine furnizorii de date pentru a completa Declaraţia statistică Intrastat într-un mod corect şi eficient.

Obligaţia furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

1. sunt înregistraţi în scopuri de taxă pe valoarea adăugată - adică au cod de identificare fiscală;
2. realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene;
3. valoarea totală anuală a schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene, pentru fiecare din cele două fluxuri, importuri intra-UE şi, respectiv, exporturi intra-UE depăşeşte pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.

Obligaţiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către Institutul Naţional de Statistică pe baza declaraţiilor statistice Intrastat din anul precedent şi a informaţiilor din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri (VIES) furnizate de Ministerul Finanţelor. Schimbul de date între Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Finanţelor are loc într-un singur sens, respectiv Ministerul Finanţelor furnizează Institutului Naţional de Statistică informaţiile din deconturile de TVA şi declaraţiile recapitulative privind livrările/achiziţiile intra-UE de bunuri (VIES), însă Institutul Naţional de Statistică nu furnizează sub nicio formă şi pe nicio cale informaţii statistice colectate în cadrul sistemului statistic Intrastat la nivel de operator economic.

Institutul Naţional de Statistică a stabilit un nivel al pragurilor valorice Intrastat de 900.000 lei atât pentru exporturi intra-UE de bunuri, cât şi pentru importuri intra-UE de bunuri.

Un operator economic a cărui valoare anuală pentru importurile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 900.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de import intra-UE. Un operator economic a cărui valoare anuală pentru exporturile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 900.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de export intra-UE.

Hotărârea nr. 96/2022 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2022

În Monitorul oficial nr. 62/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 96/2022 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2022.

Pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 2 decembrie 2022 se stabileşte ca zi liberă. Prevederile nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Pentru recuperarea zilei de de 2 decembrie 2022, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 decembrie 2022 potrivit planificărilor stabilite.

Prevederile nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie 2022 şi nici participanţilor în aceste procese.

Cuantumul taxei administrative prevăzute la art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

În Monitorul oficial nr. 62/2022 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 35/2022 privind aprobarea cuantumului taxei administrative prevăzute la art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Cuantumul taxei administrative prevăzute la art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte la 60 lei/cerere.

Potrivit art. 19 alin. (8^2) din Legea nr. 129/2019, accesul la registrele privind beneficiarul real este asigurat, în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal, persoanelor fizice sau juridice îndreptăţite conform alin. (8) lit. c) şi alin. (81) lit. c) şi d), după caz, cu condiţia înregistrării online şi plăţii unei taxe/unui tarif administrativ stabilit de autorităţi, care nu trebuie să depăşească costurile administrative asociate punerii la dispoziţie a informaţiilor, inclusiv costurile de întreţinere şi dezvoltare a registrului.

Informaţiile privind beneficiarul real sunt înregistrate:

a) într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru persoanele juridice care au obligaţia de înmatriculare în registrul comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
b) într-un registru central organizat la nivelul Ministerului Justiţiei pentru asociaţii şi fundaţii;
c) într-un registru central organizat la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor sau construcţiilor juridice similare acestora.  

Plata taxei administrative se efectuează prin modalităţile prevăzute de lege, în contul de venit al bugetului de stat - 20.A.33.08.00 "Venituri din prestări de servicii", deschis la unitatea de trezorerie unde plătitorul este arondat fiscal, pe codul de identificare fiscală al acestuia.

Stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia SARS-CoV-2

În Monitorul oficial nr. 61/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, in vigoare de la 20 ianuarie 2022.

Indemnizaţia de care beneficiază salariaţii 

Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 martie 2022, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.

Nu beneficiază de indemnizaţie, salariaţii următorilor angajatori:

a) instituţii şi autorităţi publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricţii din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

De prevederi beneficiază salariaţii angajatorilor pe durata întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, ca urmare a implementării măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

De acordarea indemnizaţiei beneficiază şi salariaţii angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu excepţia salariaţilor aflaţi în concediu medical şi care primesc indemnizaţia de asigurări sociale aferentă.

Indemnizaţia se acordă şi se calculează corespunzător numărului de zile în care activitatea a fost suspendată, dar nu mai târziu de 31 martie 2022 si este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

Pentru indemnizaţie nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 2205 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
 
În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă, din care cel puţin un contract este activ pe perioada suspedarii, din care obţine venituri la nivelul indemnizaţiei, acesta nu beneficiază de indemnizaţia respectivă.

În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă şi toate sunt suspendate, acesta beneficiază de indemnizaţia aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Perioada pentru care salariaţii ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate şi angajatorii acestor salariaţi nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 2205 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, constituie stagiu de cotizare fără plata contribuţiei în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru stabilirea şi calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă.

Documentele pentru decontare se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară. Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor. Plata indemnizaţiei se efectuează salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor.

Într-o lună calendaristică, angajatorii pot solicita pentru aceeaşi perioadă din lună, pentru salariaţi diferiţi, acordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022 şi decontarea indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în condiţiile legii.

În cursul aceleaşi luni calendaristice, angajatorii pot beneficia pentru acelaşi salariat, pentru perioade diferite din lună, de indemnizaţia prevăzută la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022 şi de decontarea indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în condiţiile legii.

Indemnizaţia de care beneficiază alte persoane decat angajaţii

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la 31 martie 2022, în situaţia întreruperii activităţii ori a limitării capacităţii de funcţionare pentru sectorul/domeniul de activitate ca urmare a implementării măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României ori suspendării activităţii în baza deciziei direcţiei de sănătate publică ori a hotărârilor consiliului judeţean pentru situaţii de urgenţă, respectiv Consiliului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, beneficiază de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 318/2021 următoarele categorii de persoane:

a) profesionişti prevăzuţi la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
b) persoanele fizice care obţin venituri din drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia ca acestea să nu realizeze în această perioadă venituri din alte surse ori activităţi;
c) persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare.

Persoanele prevăzute la art. 67^1 alin. (1) lit. a) -c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1), beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 318/2021, dacă contractul de activitate sportivă a fost suspendat din iniţiativa structurii sportive. Suplimentar, structura sportivă şi persoanele prevăzute la art. 67^1 alin. (1) lit. a) -c) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, au posibilitatea de a negocia şi stabili de comun acord plata de alte indemnizaţii compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestaţiei financiare.

Indemnizaţia se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţită de copia documentului de identitate în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2022.

Cererea şi documentele se depun electronic la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, astfel:

a) de către persoană îndreptăţită;
b) de către cooperaţie, respectiv de către structura sportivă.

Pentru depunerea în format electronic a cererilor şi a documentelor se poate utiliza Punctul de contact unic electronic, ale cărui organizare şi funcţionare sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea şi funcţionarea Punctului de contact unic electronic, platforma aici.gov.ro sau orice alt mijloc electronic de transmitere pus la dispoziţie de Agenţia Naţională Pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Plata se efectuează de către agenţiile teritoriale exclusiv în conturile bancare deschise la unităţile bancare de beneficiarii indemnizaţiei, în termen de 30 de zile de la ultima zi prevăzută pentru depunerea cererilor.

Deduceri de impozit pentru cursurile de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă

În Monitorul oficial nr. 60/2022 a fost publicata Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, in vigoare de la 22 ianuarie 2022.

Potrivit acestei legi, conducerea auto defensivă este pregătirea specială a conducătorilor auto în vederea prevenirii accidentelor rutiere. Conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă.

Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), conducătorii de vehicule prevăzuţi la art. 24^1 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, adica cei care au urmat un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, beneficiază de deducerea din impozitul pe venit a cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, în situaţia în care aceste cheltuieli au fost suportate din surse proprii.

În situaţia în care cheltuielile sunt suportate de către angajator, acesta beneficiază, prin excepţie de la prevederile Codului fiscal, de deducerea din impozitul pe profit/venit a cheltuielilor respective. 

Cheltuielile efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă de către conducătorii de vehicule cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani care se află în continuarea studiilor şi nu realizează venit sunt deduse din impozitul pe venitul realizat de către parinti.

 

Impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică

În Monitorul oficial nr. 55/2022 a fost publicat Ordinul nr. 64/2022 privind aplicarea prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", precum şi privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

În temeiul prevederilor art. II din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, in perioada de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%.  De la aceste prevederi sunt exceptaţi producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare. 

Impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică se calculează pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Impozitul se declară la bugetul de stat de către producătorii de energie electrică, cu excepţia producătorilor de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează acest impozit, prin completarea şi depunerea formularului 100 "Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat". Prin excepţie, impozitul datorat pentru perioada 1 noiembrie-31 decembrie 2021 se declară până la 25 ianuarie 2022.

Normele metodologice privind condiţiile de acordare a majorării prevăzute la art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 personalului din cadrul unităţilor sanitare

În Monitorul oficial nr. 50/2022 a fost publicat Ordinul nr. 83/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de acordare a majorării prevăzute la art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

Potrivit art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021, in situaţia în care angajatorul nu aprobă cererea de acordare a zilelor libere, părintele are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantum de 75% din salariul de bază/salariul de funcţie/solda de funcţie corespunzătoare unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzător numărului de zile lucrătoare.

În situaţia prevăzută la art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, personalul din cadrul unităţilor sanitare beneficiază de majorarea acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, atunci când angajatorul nu a aprobat cererea de acordare a zilelor libere.

Personalul din unităţile sanitare beneficiază de o singură majorare, indiferent de numărul copiilor înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau de educaţie timpurie antepreşcolară.

Nomadul digital - modificari la regimul străinilor în România

În Monitorul oficial nr. 45/2022 a fost publicata Legea nr. 22/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Aceasta lege introduce notiunea de nomad digital, aceasta fiind străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

În permisul de şedere temporară acordat nomadului digital se înscrie menţiunea «nomad digital».

Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se va acorda, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, si nomazilor digitali care doresc să călătorească şi să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obţină venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţile desfăşurate printr-o companie înregistrată de aceştia în afara României, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, dacă îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) dispun de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(ii) desfăşoară activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Străinilor din categoria nomad digital li se acordă viza, după caz, dacă:

a) prezintă, în original, alături de traducere autentificată în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada administrării la distanţă şi prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a unei companii înregistrate de cel puţin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României;

b) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, precum şi domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei;

c) prezintă o scrisoare de intenţie, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe teritoriul României;

d) prezintă, în original, un document apostilat sau supralegalizat, după caz, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale sau locale competente, de la locul de rezidenţă fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deţine are achitate la zi impozitele, taxele şi alte contribuţii obligatorii, precum şi că nu este înregistrat cu acte şi fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală;

e) prezintă rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport şi dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;

f) prezintă dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României şi cu acoperire în cuantum de cel puţin 30.000 euro;

g) prezintă dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

h) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;

i) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, după caz, şi tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal şi în care obţine venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activităţi desfăşurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală;

j) prezintă autorităţilor române competente alte documente doveditoare pe care acestea le solicită, în mod adiţional faţă de cele prevăzute la lit. a)-i).


Nomazii digitali intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

(i) prezintă, în original, însoţit de traducere autentificată, în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
(ii) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei.

Prima prelungire a dreptului de şedere temporară pentru nomazii digitali se acordă pentru o perioadă de 6 luni. Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte în continuare condiţiile şi prezintă o adeverinţă de venit eliberată de organul fiscal competent.

Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României in 2022

În Monitorul oficial nr. 29/2022 a fost publicata Circulara nr. 1/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Începând cu data de 11 ianuarie 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 2,00% pe an.

Modificare reglementări contabile aplicabile operatorilor economici

În Monitorul oficial nr. 28/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1592/2021 pentru modificarea şi completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

Acest ordin modifica:

- Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014
- Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

 
I. Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014

Potrivit Ordinului nr. 1592/2021 veniturile corespunzătoare cifrei de afaceri se determină de către entitate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, potrivit legii.

Un activ este în mod normal pregătit pentru utilizarea sau vânzarea sa prestabilită atunci când construcţia fizică a activului este terminată, chiar dacă unele lucrări administrative de rutină pot continua încă. Dacă mai sunt de realizat doar modificări minore, cum ar fi decorarea interioară a unei clădiri conform specificaţiilor cumpărătorului sau utilizatorului, atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a activităţilor.

În înţelesul acestor reglementări, data începerii capitalizării costurilor îndatorării, ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producţie, este data la care entitatea îndeplineşte pentru prima dată toate condiţiile de mai jos:

a) suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
b) suportă costurile îndatorării; şi
c) întreprinde activităţile necesare pentru pregătirea activului în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, o entitate suportă cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricaţie doar atunci când acele cheltuieli au generat plăţi în numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtătoare de dobândă.

(3) Activităţile necesare pregătirii activului pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare nu cuprind numai construirea fizică a activului. Ele includ lucrările tehnice şi administrative anterioare începerii construcţiei fizice, cum ar fi activităţile asociate cu obţinerea avizelor anterioare începerii construcţiei fizice. Totuşi, asemenea activităţi exclud deţinerea unui activ atunci când nu are loc nicio activitate de producţie sau de dezvoltare care să modifice starea activului. De exemplu, costurile îndatorării suportate în cursul amenajării terenului sunt capitalizate în perioada în care se desfăşoară activităţile legate de amenajare. În schimb, costurile îndatorării suportate în perioada în care un teren dobândit în scopul construirii de clădiri este deţinut fără a fi supus unor activităţi asociate de amenajare nu sunt acceptate pentru capitalizare.

Capitalul social prezentat în situaţiile financiare anuale trebuie să corespundă cu cel înregistrat la oficiul registrului comerţului.

O entitate care acţionează în nume propriu îşi poate îndeplini obligaţia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o altă parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a îndeplini o obligaţie de executare parţial sau în întregime în numele său. O entitate care acţionează în nume propriu recunoaşte venituri la valoarea corespunzătoare bunurilor sau serviciilor transferate.


II. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016

In cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale sau corporale sunt evidenţiate distinct veniturile generate de această operaţiune (contul 7583 «Venituri din vânzarea imobilizărilor necorporale şi corporale şi alte operaţiuni de capital»), cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării (contul 6583 «Cheltuieli cu cedarea altor active şi alte operaţiuni de capital») şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. În această situaţie, eventualele ajustări pentru depreciere constituite anterior se reiau corespunzător la venituri (contul 7813 «Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a activelor biologice productive evaluate la cost»).