Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit. Completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

În Monitorul oficial nr. 878/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, in vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Acest ordin introduce Capitolul 13^1 in ordinul MFP nr. 1.802/2014: Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit, care transpune Directiva (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 429 din data de 1 decembrie 2021.

În înţelesul acestui capitol se aplică următoarele definiţii:

1. societate-mamă finală înseamnă o entitate care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi;
2. situaţii financiare anuale consolidate înseamnă situaţiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile şi cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entităţi economice;
3. jurisdicţie fiscală înseamnă un stat sau o jurisdicţie nestatală care are autonomie fiscală în ceea ce priveşte impozitul pe profit;
4. entitate autonomă înseamnă o entitate care nu face parte dintr-un grup.

Societăţile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depăşit la data bilanţului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 21 decembrie 2021), astfel cum se reflectă în situaţiile lor financiare anuale consolidate, au obligaţia să întocmească, să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Entităţile autonome a căror cifră de afaceri netă a depăşit la data bilanţului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situaţiile lor financiare anuale individuale, au obligaţia să întocmească, să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Filialele mijlocii şi mari, aşa cum sunt definite la pct. 9 alin. (4) din OMFP nr. 1.802/2014, care sunt controlate de către o societate-mamă finală care nu intră sub incidenţa prezentelor reglementări, atunci când cifra de afaceri netă consolidată a depăşit la data bilanţului său, pentru fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situaţiile sale financiare consolidate, au obligaţia să publice şi să asigure accesul la un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit privind respectiva societate-mamă finală pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciţii financiare consecutive.

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit care trebuie prezentat în temeiul pct. 5923-5928 include informaţii cu privire la toate activităţile entităţii autonome sau ale societăţii-mamă finale, inclusiv activităţile tuturor entităţilor afiliate, consolidate în situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar în cauză.

Informaţiile ce trebuie cuprinse sunt:

a) numele societăţii-mamă finale sau al entităţii autonome, exerciţiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru prezentarea raportului şi, după caz, o listă a tuturor filialelor consolidate în situaţiile financiare ale societăţii-mamă finale, pentru exerciţiul financiar relevant, stabilite în Uniune sau în jurisdicţiile fiscale incluse în anexele I şi II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

b) o scurtă descriere a naturii activităţilor acestora;

c) numărul de salariaţi în echivalent normă întreagă;

d) veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri similare enumerate la pct. 600;

e) cuantumul profitului sau pierderii brut(e);

f) cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exerciţiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce priveşte profiturile sau pierderile impozabile din exerciţiul financiar în cauză de către entităţi şi sucursale, în jurisdicţia fiscală relevantă;

g) cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză de către entităţi şi sucursale în jurisdicţia fiscală relevantă; şi

h) cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză.

Moneda utilizată în raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit este moneda în care sunt prezentate situaţiile financiare consolidate ale societăţii-mamă finale sau situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii autonome. Acest raport se publică în moneda utilizată în situaţiile financiare.

Raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit şi declaraţia se publică în termen de 12 luni de la data bilanţului exerciţiului financiar pentru care este întocmit raportul, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European şi a Consiliului, aşa cum este transpusă în legislaţia naţională.

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României

În Monitorul oficial nr. 874/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1096/2022 pentru aprobarea procedurii de autorizare a caselor de schimb valutar care solicită să desfăşoare activităţi de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, precum şi a entităţilor care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, ce solicită să desfăşoare operaţiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, şi pentru aprobarea procedurii de înregistrare a punctelor de schimb valutar.

Aceasta hotărâre reprezintă cadrul legal privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, de către următoarele entităţi:

a) casele de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică.

Casele de schimb valutar pot efectua:

a) cumpărare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, de la persoane fizice;
b) vânzare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, către persoane fizice;
c) încasare de cecuri de călătorie.

Entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică pot efectua:

a) cumpărare de valute, cotate şi necotate, contra monedei naţionale, de la persoane fizice, clienţi ai structurii de primire turistice;
b) încasare a cecurilor de călătorie de la clienţi ai structurii de primire turistice.

Dreptul de organizare şi desfăşurare a activităţii de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, se acordă entităţilor prevăzute mai sus, pe bază de autorizaţie şi, respectiv, scrisoare de atribuire a codului statistic, documente care sunt exploatate în mod direct de deţinătorul acestora.

Autorizarea entităţilor prevăzute mai sus şi înregistrarea punctelor de schimb valutar se realizează de către Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar. Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanţelor, denumită în continuare direcţie de specialitate.

Este interzisă desfăşurarea activităţii de schimb valutar prin intermediul automatelor de schimb valutar de către entităţile prevăzute mai sus.

Entităţile sunt obligate să afişeze autorizaţia şi scrisoarea de atribuire a codului statistic, în copie, într-un loc vizibil, situat în cadrul fiecărui punct de schimb valutar. Originalul scrisorii de atribuire a codului statistic se păstrează prin grija entităţii la punctul de schimb valutar, iar autorizaţia, în original, se păstrează la domiciliul fiscal declarat. Acestea sunt prezentate organelor de control abilitate conform legii, la solicitarea acestora.

Listele cursurilor de schimb valutar de vânzare/cumpărare, pentru valutele cotate şi necotate, semnate şi ştampilate de persoanele împuternicite de conducerea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, precum şi comisionul practicat sunt afişate la loc vizibil, pe perioada programului zilnic de lucru, iar la sfârşitul zilei de lucru listele cursurilor de schimb valutar sunt anexate la registrul tranzacţiilor.

Măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023

În Monitorul oficial nr. 864/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, in vigoare de la 01 septembrie 2022.

Potrivit acestei ordonante, pentru a beneficia de facilităţi, beneficiarii prevăzuţi la art. 1 alin. (1), lit. c) -e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a depune către furnizorul de energie electrică o solicitare însoţită de o declaraţie pe propria răspundere, în termen de maximum 30 de zile de la data de 1 septembrie 2022. Modelele pentru solicitare şi pentru declaraţia pe propria răspundere sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 din OUG nr. 119/2022.

Beneficiarii care se încadrează în prevederile art. 1 alin. (1) lit. c)-e), care nu au depus solicitarea însoţită de o declaraţie pe propria răspundere în termenul de mai sus, precum şi cei înfiinţaţi după data de 1 septembrie 2022 beneficiază de prevederile OUG nr. 119/2022 începând cu data de 1 a lunii următoare depunerii acestora la furnizor.

Hotărârea nr. 1074/2022 pentru modificarea art. 10 alin. (1^2 ) și (9) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

În Monitorul oficial nr. 859/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 1074/2022 pentru modificarea art. 10 alin. (1^2 ) și (9) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În Monitorul oficial nr. 857/2022 a fost publicata Ordonanţa nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, in vigoare de la 03 septembrie 2022.

Aceasta ordonanta aduce urmatoarele modificari:

- actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, iar acesta se consideră comunicat la data punerii la dispoziţia contribuabilului/plătitorului prin aceste mijloace

- soluţia fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului/plătitorului referitoare la reglementarea unei situaţii fiscale de fapt viitoare. Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale se depune pentru o singură situaţie fiscală de fapt viitoare şi o singură obligaţie fiscală principală. Contribuabilul/Plătitorul poate depune mai multe cereri în vederea reglementării mai multor situaţii fiscale de fapt viitoare. Situaţia fiscală de fapt viitoare se apreciază în funcţie de data depunerii cererii

- termenul de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale se suspenda si pe perioada cuprinsă între data decesului persoanei fizice la care era în curs de desfăşurare o acţiune de inspecţie fiscală/verificare a situaţiei fiscale personale şi data luării la cunoştinţă de către organul de inspecţie/verificare că există sau nu succesori, după caz

- de comun acord cu organele de inspecţie fiscală, colaborarea contribuabilului/plătitorului la constatarea stărilor de fapt fiscale se poate realiza şi prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare la distanţă

- durata efectuării inspecţiei fiscale nu poate fi mai mare de 180 de zile si in cazul contribuabililor nerezidenţi

- după sesizarea organelor de urmărire penală, inspecţia fiscală încetează numai pentru obligaţiile şi perioadele fiscale care au făcut obiectul sesizării. Dacă, după sesizarea organelor de urmărire penală, procurorul, prin ordonanţă, dispune clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau dacă, după trimiterea în judecată, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, organul de inspecţie fiscală poate relua inspecţia. În acest caz, se transmite un nou aviz de inspecţie fiscală.

- punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului exprimat faţă de constatările menţionate în procesul-verbal/actul de control antifraudă se analizează la nivelul Direcţiei generale antifraudă fiscală. În măsura în care din analiza reiese că este necesară refacerea controlului şi/sau a procesului verbal/actului de control, după caz, conducătorul structurii dispune măsurile necesare conform celor constatate. Punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului, împreună cu analiza, va fi avut în vedere de către organele competente.

- organul fiscal central, precum şi organul fiscal local au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista contribuabililor persoane juridice care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante. Lista se publică trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

- pentru creanţele fiscale datorate de debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei se calculează şi datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, potrivit legii care reglementează această procedură

- eşalonarea la plată, in formă simplificată, de către organul fiscal central, nu se acordă pentru debitorii care trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menţine autorizaţia, acordul ori alt act administrativ similar

- pentru recuperarea ajutoarelor de stat şi de minimis, executarea silită prin poprire şi/sau sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile poate începe oricând după comunicarea somaţiei, fără a fi necesară împlinirea termenului de 15 zile

- decizia emisă în soluţionarea contestaţiei este obligatorie pentru organul fiscal emitent al actelor administrative fiscale contestate

- prin decizie, contestaţia poate fi admisă ori respinsă, în totalitate sau în parte.  În cazul respingerii contestaţiei, se decide, după caz, confirmarea totală sau parţială a actului atacat.

- procedura de soluţionare a contestaţiei încetează la data la care structurii specializate de soluţionare a contestaţiei i s-a adus la cunoştinţă despre acţiunea în contencios administrativ formulată de contribuabil/plătitor.

Modificarea şi completarea legii concediului paternal

În Monitorul oficial nr. 845/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 117/2022 pentru modificarea şi completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999, in vigoare de la 29 august 2022.

Aceasta ordonanta a fost adoptata având în vedere necesitatea realizării demersurilor necesare pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1.158 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE, care are ca obiectiv general adaptarea şi modernizarea cadrului juridic al Uniunii Europene, permiţând părinţilor şi persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire să concilieze viaţa profesională cu viaţa de familie şi ţinând cont de faptul că România are obligaţia de a asigura, la nivel naţional, intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma actului european, până la data de 2 august 2022.

Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinţi. Prin termenul lucrător se înţelege persoana care desfăşoară activitate în baza unui raport de muncă sau de serviciu, încheiat conform legii.

În vederea acordării concediului paternal şi a indemnizaţiei aferente se asimilează lucrătorilor şi următoarele categorii de persoane:

a) cele care desfăşoară activitate pe baza unor contracte din activitate sportivă încheiate potrivit art. 67^1 alin. (1) lit. a) -e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;
b) cele care desfăşoară activitate pe baza unor convenţii de muncă individuale încheiate potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei;
c) directorii care desfăşoară activitate pe baza contractelor de mandat încheiate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990;
d) cele care desfăşoară activitate pe baza unor contracte de management încheiate potrivit Legii nr. 66/1993 privind contractul de management;
e) cele care desfăşoară activitate pe baza unor contracte de management şi de administrare încheiate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;
f) cele care ocupă o funcţie de demnitate publică.

Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare. Tatăl care îndeplineşte obligatoriu serviciul militar în calitate de militar în termen, potrivit legii, are dreptul la o permisie de 10 zile lucrătoare acordate la naşterea propriului copil.

Indemnizaţia pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al angajatorului şi este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

Perioada concediului paternal constituie vechime în muncă şi în serviciu, precum şi în specialitate şi se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu 5 zile lucrătoare. Tatăl poate beneficia de aceste 5 zile pentru fiecare copil nou-născut, pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultură, indiferent când este acesta obţinut.

Angajatorul are obligaţia de a aproba concediul paternal şi de a informa angajaţii cu privire la dreptul de a beneficia de concediul paternal. Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul lucrătorului care se află în concediu paternal. Aceste prevederi nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.

La încetarea concediului paternal salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiţii de muncă echivalente, şi, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenţei.

Este interzisă aplicarea unui tratament mai puţin favorabil tatălui care a solicitat sau a efectuat concediul de paternitate.

Taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc: Ordinul nr. 1542/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă

În Monitorul oficial nr. 829/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1542/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, in vigoare de la 23 august 2022.

Prin acest ordin se pune in vigoare art. 1^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Potrivit acestui articol, contractele având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicaţiilor sau activităţilor de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localităţi şi pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum şi orice act prin care se modifică valoarea contractului vor fi comunicate Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc de către organizatorul de jocuri de noroc în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii. Nu intră sub incidenţa acestui articol contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu entităţile sau federaţiile sportive, care prevăd în sarcina acestora din urmă obligaţia de promovare în incinta stadioanelor sau a sălilor de sport. 

Taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate  şi va fi achitată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care contractul de publicitate a fost încheiat. În cazul contractelor care prevăd plăţi periodice către prestator, obligaţia de plată a taxei devine scadentă în ultima zi a lunii în care este scadentă rata contractuală periodică. 

Organizatorii de jocuri de noroc datorează taxa de promovare pentru activităţile de jocuri de noroc. În cazul contractelor de publicitate având ca obiect promovarea activităţilor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României, care sunt încheiate de o entitate care nu este organizator de jocuri de noroc, taxa este datorată de prestatorul serviciilor de publicitate, potrivit contractului. 

In acest sens in nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat se introduce o nouă poziţie, poziţia 86: taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc.

Ordinul nr. 1522/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice

În Monitorul oficial nr. 818/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1522/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, precum şi pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice, in vigoare de la 19 august 2022.

Procedura care se aplica în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe CIM

În Monitorul oficial nr. 807/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1855/2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Aceasta procedură se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi care datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. 

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată este cel prevăzut prin hotărâre a Guvernului, iar perioada în care contractul individual de muncă este activ reprezintă perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

În cazul în care, în cursul lunii, contractul individual de muncă este activ pentru o fracţiune din lună, nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate din lună se stabileşte după cum urmează: (Salariul minim brut pe ţară garantat în plată/Numărul de zile lucrătoare din lună) x Numărul de zile lucrate din lună.

Salariaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal au obligaţia să depună la fiecare angajator/plătitor de venit o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată. 

In cazul în care la unul dintre angajatori/plătitori de venituri, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, salariaţii nu au obligaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.

Declaraţia pe propria răspundere se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situaţia prevăzută la art. 1, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale. În vederea completării declaraţiei pe propria răspundere până la termenul stabilit pentru depunerea acesteia, fiecare angajator/plătitor de venit eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator/plătitor de venit stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată. In acest caz, salariatului i se reţin contribuţiile la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, iar fiecare angajator/plătitor de venituri suportă diferenţa de contribuţii calculate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, potrivit art. 146 alin. (5^6) din Codul fiscal.

Mai jos sunt exemplificate cateva situatii privind modul de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate in cazul aplicarii art. 146 alin. (5^6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Exemplul 1

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna.

Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul al contribuţiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).

La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei.


Exemplul 2

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

- de la angajatorul A, suma de 800 lei;

- de la angajatorul B, suma de 900 lei;

- de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează la fiecare angajator contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.

Exemplul 3

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.

În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferente zilelor lucrate, este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Exemplul 4

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu societatea A şi un alt contract individual de muncă cu timp parţial (4 orez/zi) cu societatea B care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară. Ambele contracte sunt active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

- de la angajatorul A, suma de 1.100 lei;

- de la angajatorul B, suma de 1.500 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei) rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reţine şi plăteşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 138 lit. a) şi la art. 156 din Codul fiscal, cu respectarea, după caz, a prevederilor art. 1382 alin. (1), art. 1383 alin. (1) şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.

Modelul declaraţiei pe propria răspundere este urmatorul:

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, subsemnatul/subsemnata,.........., domiciliat (ă) în.........., str........... nr..........., bl..........., sc..........., ap..........., judeţul/sectorul.........., legitimat (ă) cu B.I./C.I. seria.......... nr..........., CNP..........,

declar pe propria răspundere următoarele:

În cursul lunii . . . . . . . . . . am realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Data  . . . . . . . . .                             Semnătura  . . . . . . . . .

Ordinul nr. 513/2022 privind completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 98/2015 pentru aprobarea procedurii de eliberare, a modalităţii de suportare a cheltuielilor aferente producerii şi distribuţiei cardului duplicat către asigurat

În Monitorul oficial nr. 799/2022 a fost publicat Ordinul nr. 513/2022 privind completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 98/2015 pentru aprobarea procedurii de eliberare, a modalităţii de suportare a cheltuielilor aferente producerii şi distribuţiei cardului duplicat către asigurat, precum şi a modalităţii de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale până la eliberarea sau în cazul refuzului cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.